← Înapoi la blog
Perfecționismul nu înseamnă standarde înalte, ci frică de judecată. Descoperă de ce te ține invizibilă și ce schimbi concret ca să apari mai des.
Business coaching

Perfecționismul îți ucide vizibilitatea: de ce conținutul perfect nu ajunge la nimeni

Dacă ești antreprenoare sau creezi conținut de ceva vreme, probabil recunoști situația:

Și undeva în spate, convingerea că mai ai nevoie de puțin timp, de o lumină mai bună, de o formulare mai bună, înainte să fii gata să apari.


Sindromul „încă nu știu destul" 

Amâni să apari pentru că ți se pare că mai ai nevoie de un curs, de o certificare, de un echipament mai bun. 

Oamenii nu rezonează cu textele perfecte, ci cu mesajele autentice. 

Camera mai bună nu rezolvă lipsa de conexiune, și lipsa de conexiune e ce îți ține audiența la distanță, nu rezoluția video.


Frica de vulnerabilitate. 

Paradoxul perfecționismului e că în încercarea de a nu greși, devii invizibilă.

 Nimeni nu se atașează de conținut perfect, ci oamenii se atașează de oameni reali care spun lucruri reale.


 Ce schimbi în modul în care te raportezi la ce creezi

Primul lucru pe care  îl consider foarte bun, e ideea că „făcut e mai bun decât perfect." 

Știu că sună banal, dar are o logică reală în spate: o postare de nota șapte care ajunge la oameni este mai eficienta decât o postare de nota zece care rămâne în drafturi. Și mai mult decât atât, postările de nota șapte pe care le publici constant sunt cele care te învață ce funcționează și ce nu, ceea ce e singurul mod prin care ajungi vreodată la nota zece.

Al doilea lucru e să treci de la mentalitatea de creator la cea de documentator. Nu încerca să pari un expert intangibil care știe totul și livrează concluzii perfecte. 

Arată procesul, inclusiv ce nu funcționează, ce înveți pe drum, ce ai greșit și ce ai corectat. 

Oamenii nu te urmăresc pentru că ești perfectă, te urmăresc pentru că îi ajuți să se simtă mai puțin singuri cu propriile lor dificultăți.

Al treilea lucru: calitatea vine din volum, nu din pregătire continua.

Nu poți deveni bună la creat conținut dacă nu creezi mult conținut. 

Primele tale sute de postări, indiferent cât te pregătești înainte, vor fi mai slabe decât ce vei crea după, asta pentru că abilitatea asta se construiește prin practică, nu prin planificare.



Ce poți face concret, de azi


O regulă care funcționează: îți acorzi maxim zece minute să scrii și să publici un story sau o postare scurtă. 

Când timpul a trecut, publici, asta ca sa nu mai existe apoi supraanaliza greselilor din text si apoi iar sa nu mai ajungi sa il postezi

O altă regulă: îți stabilești un număr maxim de reînregistrări pentru un videoclip, două, poate trei, și te ții de ea.

Poți merge și mai departe și poți lansa un test de 14 zile în care postezi zilnic sau la două zile, cu o regulă clară: nu ai voie să editezi o postare mai mult de 15-20 minute.

La final, te uiți la ce postari au prins mai bine la public si care nu. Datele alea îți spun mai mult decât orice teorie despre ce content să creezi.

Un exercițiu pe care îl recomand este asta: postează o greșeală, o bâlbă, o fotografie needitată, ceva din culisele reale ale muncii tale. 

Vei observa că oamenii nu te judecă, dimpotrivă, reacționează mai bine, pentru că în final vad un om exact asa cum este el, cu momente mai bune si mai putin bune.

Publicul s-a săturat de imagini și texte fără nicio urmă de om în ele.

Perfecțiunea creează distanță, nu conexiune si oamenii rezonează cu ce e real, cu procesul din spatele rezultatelor, cu greșelile mici, cu vocea ta reală, nu cu vocea pe care o crezi tu mai acceptabilă.

Și ca să închei cu gândul de la care am pornit: nimeni nu își va aminti postarea pe care ai lăsat-o în draft, dar cineva ar fi putut avea nevoie exact azi de mesajul tău, chiar dacă nu era perfect.

Care e postarea sau proiectul pe care îl ții în draft de săptămâni pentru că nu e gata? Scrie-mi în comentarii.

Lasă un răspuns

Ai întrebări, comentarii sau vrei să îmi împărtășești experiența ta? Adresa de email nu va fi publicată, iar comentariul va apărea pe site după aprobare.

Articole similare

Te blochezi mereu în același punct, indiferent ce încerci?

Modelul nivelurilor neurologice este folosit în coaching profesionist ca să identifici exact unde apare blocajul, nu la suprafață, ci la nivelul convingerilor, valorilor și identității tale.

Ce poți observa după exercițiu:

  • de unde vine cu adevărat blocajul tău
  • ce resurse ai deja și nu le folosești
  • de ce știi ce ai de făcut, dar tot nu faci